Doina Levintza

De ce ea? Pentru că numele său nu lipseşte de pe afişele spectacolelor de teatru, dans sau operetă. Pentru că, de ani de zile, Levintza este un brand al Bucureştiului.

Cum vi se pare Bucureştiul? Cum l-aţi descrie prin prisma defectelor şi calităţilor?
Cu toate că în ultimii ani Bucureştiul s-a dezvoltat foarte mult, părerea mea este că s-a construit dezorganizat, nu s-a sistematizat pe zone. Nu avem nici până astăzi o zonă pietonală şi puncte de interes în oraş. Este un oraş aşa cum a apărut şi în 1939 într-o carte a unui autor german despre Bucureşti: “un oraş al contrastelor”.

Dacă aţi putea schimba ceva în capitală, ce anume aţi face? Ce-i lipseşte Bucureştiului?
Eu, personal, mi-am dorit să fac un spaţiu unde să expun costume de teatru, de film şi vintage. Acest spaţiu l-am amenajat timp de un an şi jumătate la Magazinul Gala din 1 Mai, dar, din păcate, acum UAP-ul (Uniunea Artiştilor Plastici) vrea să-l desfiinţeze. Cred că este nevoie de un spaţiu de acest gen în Bucureşti, el fiind unic în felul lui. Toţi cei care au scris în cartea de onoare a magazinului au rămas extrem de încântaţi de acest spaţiu.