Ce mai ascultăm: Jahcoozi

Cel de-al treilea al­bum al trioului be­r­linez încearcă să cu­prindă muzica global. O căutare a unei noi forme de pu­rism. Por­nind de la o se­­­­­rie de călă­torii, încearcă să vi­nă cu o piesă şi o colaborare nouă după bifa­rea fiecărei destinaţii.

Mentalitatea de a coagula cât mai multe sound-uri a existat la ei din­tot­de­a­­­­una. Solista provine din Sri Lan­ka, beat-master-ul este neamţ, iar bass-fe­ti­shistul israelian. Doar că undeva pe drum, între tonurile de dance­hall, dub­step şi ampla varietate de feature-uri de pe noul material ceva se pierde. Albumul nu e superficial, nici prost.

Ba reuşeşte să traverseze lejer o serie de graniţe inter­culturale. Piesele, în schimb, au mai degrabă farmec şi forţă luate separat decât ca album. "Ba­re­foot Dub" sau "Lost In The Ba­ss" atrag instant.

Contrastul stă între ele şi jocul cu prea mult re­ver­b pe voce şi beat-uri încetinite, ca în "Zoom In Fan­tasize", superficia­li­tatea oricărui fel de cover, grime-ul agresiv din "Power­down Blackout" sau "Mso­to Mi­llions" şi farmecul de afterhours al "Barrica­ded". Sunt piese greu de pus unele lângă altele. Eşti mai repede tentat să te-opreşti şi să reiei albumul de trei patru ori până să-l asculţi până la capăt. E păcat, pentru nişte piese care ar fi meritat mai mult.

Jahcoozi
*****
Barefood Wanderer
BPitch Control, 2010