Andrew Calimach lansează “Legendele iubirii”

Luni 8 februarie a avut loc la Bucureşti lansarea volumului “Legendele iubirii: Miturile necenzurate ale Greciei”, în prezenţa autorului, americanul de origine română Andrew Calimach.

“Lover's Legends: The Gay Greek Myths” este o carte unică prin faptul că adună laolaltă miturile greceşti ale iubirii între bărbaţi, risipite printre fragmente de texte antice şi ilustrate de statui şi vase decorative de ceramică. Miturile sunt familiare clasiciştilor, prezente în cultura modernă şi există nenumărate lucrări de specialitate pe tema homosexualităţii în antichitatea greco-latină. Însă abia în 2001, când cartea lui Calimach a apărut în engleză, aceste mituri puţin cunoscute publicului larg au fost strânse toate, recompuse şi repovestite într-o manieră accesibilă. Pentru a le prezenta, autorul foloseşte metoda “restaurării” şi repovestirii miturilor în variantele cele mai răspândite şi mai dramatice. Este o metodă familiară nouă, mitografia românească având o frumoasă tradiţie, complet absentă din literatura de limbă engleză. “Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru nu spun poveşti precum cea a pasiunii lui Zeus pentru Ganymede, dar chiar şi aşa, respectul şi fascinaţia grecilor pentru homoerotism şi pentru masculinitate au răzbătut până la mine în adolescenţă, dintre ilustraţiile cărţilor şi dialogurile socratice. De altfel, nenumărate istorii şi afinităţi îl leagă pe autorul “Legendelor iubirii”, descendent al familiei de nobili moldoveni Calimachi, de România, unde a copilărit, şi pe noi toţi de grecii antici. Aparatul critic al cărţii, bine pus la punct, deşi autorul nu este de formaţie clasicist, are meritul de a scoate în evidenţă straniul societăţii greceşti pentru noi: “(...) Pe de o parte, cetăţenii liberi poruncesc; pe de alta – sclavii muncesc. Femeile stau într-o aripă a casei, bărbaţii – în alta (...). În lumea asta, un tânăr s-ar putea simţi plin de ruşine că nu are iubit, iar oamenii s-ar întreba de ce bărbaţii nu se întrec să-l cucerească”. Miturile care ni s-au transmis, din perioada arhaică până în antichitatea târzie, reflectă o lume dură, în care norme stricte ghidau fiecare aspect al vieţii, inclusiv relaţiile erotice între bărbaţi.
Cu aliajul lor de sacralitate şi religie, fantezie şi literatură, istorie şi tradiţie, miturile aveau un important rol legitimator şi pedagogic. Felul în care Zeus, transformat în vultur, îl răpeşte pe Ganymede, pentru ca apoi să obţină dragostea tânărului şi consimţământul tatălui, sentimentele fiecăruia, chiar felul în care fac sex şi genul de relaţie dintre parteneri şi felul cum se sfârşeşte sunt toate paralele ritualurilor şi regulilor care defineau relaţiile dintre bărbaţi în realitate. Având un rol iniţiatic, acestea erau orientate nu numai către plăcere, ci şi către dezvoltarea spirituală a tânărului, către deprinderea calităţilor de războinic şi a virtuţii. Pe parcursul unui întreg mileniu, miturile homoerotice, ca şi celelalte, au circulat în nenumărate variante, unele originale, altele dezvoltate pornind de la cele care iniţial nu aveau un element erotic explicit, de multe ori contradictorii, evoluând odată cu societatea greacă. Poseidon şi Pelops, Ahile şi Patrocles, Dyonisos şi Ampelus, Hercule şi Hillas, Apollo şi Hyacint sunt câteva din miturile repovestite de Andrew Calimach, în stilul dens şi dramatic, romantic şi senzual al relatărilor originale. În paralel, autorul publică traducerea inedită a unui dialog atribuit retorului şi satiristului roman Lucian din Samosata, “Erotes”, în care protagoniştii dezbat aprins care care dintre cele două feluri de dragoste, pentru femei şi pentru bărbaţi, este superioară.
Alternanţa dintre povestiri şi dialog ilustrează perfect evoluţia homoerotismului în Grecia antică de la etapă iniţiatică obligatorie în dezvoltarea armonioasă a unui bărbat, la preferinţă opţională, la preferinţă exclusivă, condamnată de societate pentru potenţialul ei de exploatare sexuală, excese hedoniste, emasculare a partenerilor şi eschivare de la datoriile familiale. Pe măsură ce Grecia clasică se destrăma, intrând în epoca elenistică, grecii au devenit din ce în ce mai suspicioşi în privinţa erotismului în general, opunând exceselor de tot felul o morală din ce în ce mai ostilă plăcerii şi corporalităţii, considerate responsabile pentru dezordinea socială. Printre alte forme de sexualitate condamnate pentru că nu mai păreau să-şi împlinească funcţia socială, chiar înainte de sosirea creştinismului, s-a aflat homosexualitatea.
Natura “angajată” a cărţii şi caracterul ei “provocator” sunt discutate în prefaţă şi în textele explicative ale autorului. Titlul englezesc al volumului este “Miturile gay” nu pentru că autorul nu este conştient de “eroarea” aplicării retroactive a categoriilor moderne sau pentru că optează ferm pentru vreo teorie a sexualităţii. Ci, pentru că, dincolo de exemplele, uneori pozitive, adesea negative, oferite de grecii antici, se spune în introducerea volumului, putem întrezări o posibilă cale către dragoste în demnitate.
Volumul “Legendele iubirii: Miturile necenzurate ale Greciei”, publicat de editura Paralela 45, a fost lansat luni 8 februarie la librăria Cărtureşti, în prezenţa autorului şi a invitaţilor Ion Bogdan Lefter şi Florin Buhuceanu.