Recomandarea Time Out – „Istoria corpului III” coordonator Jean-Jacques Courtine

De-a lungul timpului, corpul a fost privit în mai multe ipostaze şi i s-au acordat valori diferite, iar cele trei volume concepute ca o istorie explicativă a funcţiilor sociale şi culturale ale corpului reuşesc să surprindă mutaţiile care le-au determinat sau consecinţele acestor deter­mi­nări.

Poate că niciodată corpului nu i s-a atribuit atât de argumen­tat ca în zilele noastre valoarea de obiect fundamental pentru o cercetare istorică. Aceasta este premisa de la care porneşte al treilea volum al lucrării "Mu­ta­ţiile privirii. Secolul XX", coor­donat de Jean-Jacques Courtine şi la care a colaborat o echipă mare de cerce­tători, discur­sul fiind argu­mentat din punct de vedere istoric, antropologic, cultural, medical, iar stilul eseis­tic îl face uşor de parcurs.

În seco­lul XX, orice tip de ex­pe­rien­ţă sau cunoaştere este inter­mediat de corp. "Sunt om prin mâinile şi picioarele mele, prin pântec, prin ini­ma mea de carne, prin sto­macul ale cărui noduri mă leagă de putrefacţia vieţii", spu­nea An­tonin Artaud la începutul se­co­lului. Omul nu se mai poate separa de corpul său fizic, dar se poate îndepărta şi privi din afară, graţie dezvoltării imaginilor tehnice. Ci­nema­togra­ful este "un loc de elită al cor­pu­lui".

Odată cu apariţia acestei arte, noile mo­dele de fru­museţe sunt impuse de ecran. Lumea se raportează la un corp scos din real şi proiectat artistic şi social, care va impune reguli vestimentare şi va influenţa o uniformizare sub dominaţia "starului" sau a eroului sportiv. La cealaltă extremă re­găsim corpul maltratat de ex­perienţa istorică (lagărul), greu­tăţile supravieţuirii (munca, foamea) sau isteria în faţa viru­şilor (epidemii şi catas­trofala SIDA).

În faţa bolilor, omul pierde libertatea anilor '60 şi îşi re­defi­neşte limitele corpului, im­punând judecăţi legate de prac­tici sexu­ale. Doar după 2000, minorităţile îşi câştigă din nou dreptul la liber­tate sexuală. Corpul delimitează existenţa, iar psihicul îi dă un sens, numai luate împreună duc la unitate. Această idee este reconfirmată în secolul XX, măsurată şi argumen­tată printr-o întreagă cultură cor­po­rală. Niciodată, omul nu a fost atât de preocupat de corpul său ca în această perioadă a indus­triilor de întreţinere. Jean Jacques Courtine spune că istoria corpului abia începe...

"Istoria corpului III" coordonator Jean-Jacques Courtine
*****
Art, 540 p., 49,5 lei