Recenzie - "A rupe tăcerea" Eugène Ionesco

O frază din volumul de faţă – o serie de convorbiri cu André Coutin, înainte de debutul perestroikăi sovietice – se dovedeşte profetică: “A vrea să guvernezi înseamnă paranoia (...). Puterea ar trebui dată oamenilor care nu iubesc puterea”. Humanitas, 106 p., 17 lei

O gură de aer, curat, lucid şi adânc, în climatul mediatic actual, poluat de nesfârşite discuţii demagogice despre putere, e acest dialog cu autorul “Cântăreţei chele”. Dincolo de plăcerea de a (re)descoperi savoarea discursului unuia dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei ‘27, cartea de faţă pune pe tapet (tapetul dialogului, fireşte) teme esenţiale, atunci şi acum: chestiunea totalitarismului (fascist şi sovietic) – şi dramaturgul român i-a anticipat, cu vizionarism, prohodul, supravieţuirea în aceste condiţii, (anti)umanismul şi (ne)şansele sale etc.

Ca un detaliu cu miză mai curând autobiografică, autorul cu origini româneşti mărturiseşte că are vise culturale: “În visele mele, mă lupt cu arhetipuri. Visele, mai mult decât lecturile, mă răscolesc profund. E drept, o repet, că visele mele sunt culturale”.

Florina Pîrjol