Pictura codului secret
Unul dintre cele mai importante nume ale picturii româneşti contemporane, Gili Mocanu, revine în atenţia publicului cu o expoziţie organizată într-unul dintre spaţiile industriale “poetice” ale Bucureştiului. De Adriana Oprea şi Cristiana Radu
“Gili pare că nu pictează pe pânză, el pictează pe apă, pe cer, pe orice altceva, dar nu pe pânză”, spune criticul şi curatorul expoziţiei de la Fabrica, Liviana Dan. “Gili are o derută cu convingeri clare, în acest fel îi caracterizez eu pictura: totul e derutant, dar convingerile lui sunt foarte clare în această derută”, explică ea.
Apreciat deopotrivă de critici şi de public, (oricât de paradoxal ar părea), Gili Mocanu este un pictor incomod de descifrat, cu un limbaj ermetic. În ultima sa expoziţie, recent deschisă la Fabrica, lucrul a fost inteligent contrapunctat de alegerea acestui spaţiu neconvenţional, arondat în mod obişnuit evenimentelor underground. Pentru Gili Mocanu Fabrica este “un spaţiu neoficial în zona artei, alternativ... Pe acesta l-am găsit cel mai potrivit pentru ce aveam nevoie. Este cel mai poetic spaţiu industrial”, adaugă el.
Curatorul Liviana Dan a creat un efect de oglindă atât la nivel spaţial, între cele două încăperi principale, dispuse în ax, ale Fabricii, cât şi în interiorul imageriei preponderent abstracte pictate de artist. “Gili face parte din generaţia post-post pictură care redescoperă mult timp anulata bucurie a picturii abstracte”, spune Liviana Dan. “Este o pictură insensibilă la asistenţa istoriei şi teoriei artei. Gili Mocanu are un cod secret, practică pictura codului secret”, afirmă ea.
Expoziţia se intitulează Apa, iar tema sa este chiar... Tema. “Tema este la el nu doar titlul, şi nu doar demersul”, spune Liviana Dan. “Cred că Gili începe să construiască pictură. Tema există la început, dar ea apare şi la sfârşit. Iar această căutare, aşa cum spune el în diverse SMS-uri, de «a pune pictura la panouæ, de a o ridica la valoarea pe care panoul îl avea când eram copii – panoul era un lucru propriu fruntaşului, un trofeu –, aceasta este, de fapt, tema lui. Este o temă profund abstractă, şi asta face Gili Mocanu foarte bine: în pictura lui, consemnul de abstract este adus la absolut.”
Artistul se angajează într-un joc sever, ce interoghează limitele reprezentării, şi realizează o pictură despre pictură.
“Gili are un echer personal cu care măsoară totul, şi nu mă refer la lucrarea lui cu acest titlu, e un echer real cu care dispune totul în compoziţie. Are un anumit tip de linie pe care o aduce mereu, cu ea dimensionează sau redimensionează lucrările. Are apoi litere care apar în lucrările lui, care intră în compoziţia optică a lucrărilor, dar în acelaşi timp sunt puse şi pe sentimentele şi stările lui din pictură. Are o recuzită foarte personală; foarte ciudată pentru o recuzită de post-postpictură.
Iar Gili stăpâneşte acest limbaj secret care există în spatele picturii, de care el nu vorbeşte, dar pe care încearcă acum să îl aducă mai în faţă, mai înspre înţelegerea noastră, prin muzică. Are pentru moment impresia că muzica lui poate fi mai explicită decât vizualitatea lui. Ştiu că scria la un moment dat poezie. Mie îmi scrie numai SMS-uri. Deci nu pot vorbi decât despre filosofia SMS-ului pe care o practică Gili, iar SMS-urile de la el sunt de tipul «Marea este profundă şi mă gândesc cum ar fi dimensiunea ei în această după-masă de toamnă.»”
Există o dihotomie, cel puţin formală, în pictura sa, aşa cum remarca, surprins, şi criticul Vladimir Bulat. Convieţuiesc acolo două zone: una a obiectelor standardizate, a monotoniei, a geometricului, şi o alta, total opusă, a dezlănţuirii, în peisaje, de exemplu. Surprinzătoare pare coexistenţa ambelor, faptul că Gili reuşeşte să funcţioneze simultan în cele două dimensiuni.
“Cred că lucrurile pot fi înţelese mai uşor în momentul în care vezi zona zbuciumată ca fiind zona mea convenţională, liniştită, ţinând de tradiţional. Zona cu adevărat zbuciumată este cea geometrică, acolo sunt conflictele mai mari cu conceptele culturale”, răspunde Gili. “Nu am subiecte liniştitoare, convenabile. Chiar şi în cele geometrice există ceva de felul acesta – tonalităţi subtil macabre – coşciug, dric etc”.
Constănţean, Gili este unul dintre exponenţii generaţiei 2000, cunoscut publicului mai ales ca pictor, deşi Gili scrie poezie dintotdeauna, şi de un an, a început să compună şi muzică. Este “un pictor abstract, un pictor ciudat, în sensul bun al termenului”, îl caracterizează Liviana Dan.
În 2001, împreună cu câţiva prieteni formează grupul deInterese (Gili, George Vasilache, Dan Horja, Oana Tănase şi Matei Câlţia). Practic, un grup conceptual, care căuta o anumită purificare a ideilor, afirmă Gili. “Ne consultăm în continuare, ne suntem critici, lucrăm împreună în continuare sub aspect conceptual. ”
Gili este o prezenţă constantă în spaţiul cultural autohton şi nu numai, atât ca artist vizuăl cât şi ca poet (în 2005 publică vol. de poezii “Sport” la editura Pontica) participând la numeroase expoziţii în principalele galerii de artă contemporană din ţară. Burse obţinute în străinătate şi nominalizări la concursuri internaţionale îi completează palmaresul.
Unul dintre cei mai importanţi critici de artă şi curatori români, şefa Galeriei de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu. Colaborarea cu Gili e de durată, acesta fiind al treilea proiect realizat împreună.
Vernisajul expoziţiei unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti vizuali a fost evenimentul prin care Fundaţia Unilever a ales să marcheze intrarea în viaţa socială şi culturală a României. Fiecare serie de proiecte promovate prin tradiţie de Unilever vizează o artă din zonele de cercetare, cele mai subtile şi mai problematice ale artei contemporane. Cultura, sănătatea, mediul şi educaţia sunt domeniile în care Fundaţia va activa, existând un număr de “mentori” propuşi pe câte-o zonă culturală. Gili va superviza lucrurile în zona plastică. “Activitatea mea va fi de consultanţă, şi, din câte am înţeles, viziunea mea va dicta, cel puţin o vreme”, afirmă Gili.
INFO:
Club Fabrica
Strada: 11 Iunie nr.50,
lângă parcul Carol
www.fabrica-club.ro
Timeout, 17 iul 2008





0 comentarii
Comenteaza acest articol