Noaptea galeriilor si BB3

Pe 23-24 mai, cei 100.000 de vizitatori ai Nopţii Muzeelor sunt aşteptaţi să ia parte la o altă noapte albă, cu concerte, performance-uri, workshop-uri, proiecţii video, plus expoziţiile curente. Cristiana Radu vă trimite în drumeţie pe cărările artei contemporane.

Luna mai s-a dovedit un anotimp fast pentru viaţa culturală bucureşteană. După recenta epidemie de dispariţii ale spaţiilor culturale, se deschid acum unele noi. În plus, Noaptea Muzeelor a dovedit apetitul publicului larg de evenimente culturale şi plimbări nocturne. Dacă lumea a aşteptat ore întregi pentru a ajunge să vâneze lilieci la Antipa, s-a înghesuit să asculte cântăreţii indieni de la Muzeul de Geologie sau nu a mai vrut să plece, la 3 dimineaţa, de la party-ul MNAC, acum artiştii îi vor aştepta pentru a-i provoca la un nou tur de forţă prin galerii şi spaţii alternative. Peste 70 de artişti vor expune/performa în cele 14 galerii participante. La temporarul Salon de mai performează Eduard Gabia, iar la Atelier în tranziţie o întreagă suită de artişti şi evenimente vă pot ţine treji întreaga noapte. Puteţi încerca Galeria Andreiana Mihail sau Galeria H’art pentru o expoziţie cool, sau urmări geneza creaturilor nemaivăzute ale lui Ciubi şi Inka în Ollie Gang Shop. Dacă aţi obosit, vă puteţi opri la Anaid Art Concept Cafe, un spaţiu recent deschis, unde veţi primi baloane cu semnătura artistului preferat. În final, OTA vă aşteaptă cu un party aşa cum numai el ştie să pună pe roate. Atenţie însă! Toată noaptea, Roll-Up Studio Petarta vă va înregistra periplul şi îl va afişa pe pereţii galeriei.

Bucharest Biennale 3
BB3 ne aduce artişti internaţionali prestigioşi, un spaţiu cultural nou, şi o viziune cartografică asupra artei. Cristiana Radu a stat de vorbă cu Eugen Rădescu, co-director al Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană alături de Răzvan Ion, despre tema evenimentului.

Cu ocazia Bienalei, veţi deschide un nou spaţiu de artă contemporană.
BB3 va folosi 5 spaţii pentru frame-ul principal (Muzeul de Geologie, Galeria Unicredit, Galeria Simeza, Orizont şi TC Gallery din Hanul cu Tei), pentru evenimentele paralele urmând să mai uzăm de 3-4 spaţii. Pavilion Unicredit, un proiect pe care îl vom realiza împreună cu Banca Unicredit, o bancă ce are o istorie în a susţine arta contemporană în străinătate, va fi un Centru pentru Artă şi Cultură Contemporană. Dincolo de partea expoziţională, aici vrem să facem o serie de evenimente discursive care nu au în mod special o legătură cu arta – conferinţe ale unor oameni care nu sunt implicaţi în artă, dezbateri etc. Spaţiul va fi deschis pentru Bienală exact aşa cum arată acum, după care va fi complet refăcut, şi va fi cel mai probabil redeschis la 1 octombrie. Pavilion unicredi este gândit ca un prim motor care să împingă lucrurile în arta contemporană românească, care e foarte jos. Un prim pas care să mişte lucrurile din loc.

Ce traseu propuneţi vizitatorilor?
Fiecare spaţiu al Bienalei are propria lui poveste. Am să o spun doar pe aceea a Muzeului de Geologie, un spaţiu de suflet al Bienalei, unul dintre cele mai interesante muzee din România şi singurul Muzeu de Geologie din lume. Bienala încearcă să vorbească prin mesaje social-politice, iar Muzeul a fost înfiinţat de Carol I, care este şi întemeietorul României moderne. Pentru noi aceste lucruri au contat. Fiecare spaţiu a fost luat pentru că ori a fost implicat în viaţa socială a Bucureştiului, cum este TC Gallery – situat pe probabil cea mai celebră stradă din România – Hanul cu Tei ¬– o galerie în zona tradiţionalismului, ca şi Simeza, dar implicată social, pentru că lumea se duce acolo. Simeza, Orizont sunt spaţii implicate socio-politic în timpul regimului ceauşist când expuneau doar lucrări de artă dedicate sistemului şi oamenilor de artă din acest sistem.

Îmi puteţi puncta câteva dintre evenimentele BB3?
Un punct de atracţie al bienalei este, pe data de 22 mai, un performance al lui Kristoffer Ardena, la Feeria, Carrefour Băneasa. Este un artist filipinez care, stând în Spania, nu reuşeşte să obţină cetăţenia spaniolă. Va face o hartă a Spaniei din orez – mâncarea de bază a asiaticilor, dar şi un lucru sacru. E o lucrare care se va autoconsuma, artistul dăruind fiecărui vizitator câte o pungă de orez din corpul lucrării.
Bienala aduce nume mari – Renaud Auguste–Dormeuil, care va veni la Bucureşti, Mona Hatoum, care va sosi şi ea aici în luna iunie, Francis Goodman etc. Centrul Bienalei, Info Point-ul, va fi la Pavilion Unicredit, unde lumea află ce se întâmplă în cadrul bienalei, primeşte hărţi şamd.
Dincolo de acest frame principal, există şi o serie de evenimente paralele. De exemplu, pe 23 mai, Mihai Mihalcea va avea un spectacol de dans contemporan, pe 24, David Rych, artist austriac ce trăieşte în Germania, va avea un eveniment la galeria Mora, apoi pe 3 iunie va fi proiecţia Pervert Guide to Cinema la Institutul Francez, pe data de 10 iunie, conferinţa Ancăi Ioniţă etc.

Ce ne puteţi spune despre artiştii români pe care i-aţi invitat?
În cadrul Bienalei de Artă Contemporană Bucureşti vom avea trei artişti români: Lia Perjovschi, Cezar Lăzărescu şi Adrian Matei. Nu am să vorbesc despre fiecare dintre aceşti artişti şi ce lucrări au. Aş vrea ca publicul Time Out să vină să le vadă. Sunt superbe şi scandaloase. Pe Lia o veţi găsi la Muzeul de Geologie, pe Cezar Lăzărescu, cu o instalaţie, în faţa Ateneului, a Teatrului Naţional şi în faţa altor instituţii importante iar pe Adrian Matei îl găsiţi la Galeria Simeza.

Bucharest Biennale 3, 22 mai – 21 iunie